Sistemul circulator uman este unul dintre cele mai complexe sisteme de conducte cunoscut de om. El este format din doua feluri de „tevi”: artere si vene. Arterele, tradus din latina teava de aer, sunt acele conducte ce transporta sangele de la inima spre tesuturi, cu scopul de a le oxigena. Venele in schimb aduc sangele deoxigenat inapoi, urmand acelasi drum, dar in sens opus fata de artere, de la tesuturi la inima, acesta urmand sa fie reoxigenat in plamani.
Daca am masura lungimea acestui complex sistem circulator am ajunge la 160.000 de km. Aceasta lungime teribil de mare face inevitabila intretaierea anumitor vase. In mod normal asta nu e o problemă, dar nu in cazul sindromului May-Thurner sau Cocket, cunoscut ca sindromul de compresie a venei iliace. Artera iliaca comuna dreapta, care iriga piciorul drept se intretaie in pelvis cu vena iliaca comuna stanga, care dreneaza sangele din piciorul stang spre inima.
Sindromul May-Thurner este produs prin compresiunea venei iliace stangi de catre artera iliaca dreapta. Este ca si cand presam intre degete un furtun, asa ca sangele venos se intoarce cu dificultate din membrul inferior catre inima. In plus, presiunea si pulsatiile arterei pot cauza leziuni si cicatrici in peretii venei. Consecinta: persoanele cu aceasta situatie pot sa faca usor tromboza venoasa profunda (TVP) in membrul inferior stang.
Cauze si factori de risc
Majoritatea persoanelor nu stiu ca au sindromul May-Thurner. Acesta este intalnit in 66% din populatie, cu precadere la femei, intr-o forma asimptomatica.
Datorita faptului ca sangele se intoarce cu dificultate din piciorul stang, unele persoane cu May-Turner prezinta asa-numita claudicatie venoasa. Ce se intampla de fapt? In repaus, sangele venos se poate scurge fara probleme prin strangularea venoasa din pelvis. In efort fluxul de sange poate creste cu peste 300%, asa incat strangularea limiteaza scurgerea intregului volum de sange, iar acesta se aduna in picior, pe masura activitatii. Ca urmare, pacientii resimt tensiune in gamba stanga pe masura accentuarii efortului sau cand stau in picioare. In acest caz este recomandabil să va prezentati la chirurgul vascular pentru investigatii suplimentare, deoarece aveti risc crescut de a face TVP stanga.
In majoritatea cazurilor insa, sindromul May-Thurner nu provoacă simptome, dar exista o serie de criterii care indica un risc ridicat. Este deci indicat sa consultati un chirurg vascular daca:
Sunteti o femeie sub 40 de ani
Suferiti de scolioza
Ati născut unul sau mai mulți copii
Sunteti deshidratata
Ati luat contraceptive orale
Sunteți sedentară
Aveti o predispozitie ce face ca sangele Dvs. sa coaguleze usor
Investigatii
Deoarece sindromul May-Thurner este in general asimptomatic, va fi greu pentru medic sa va diagnosticheze. Acesta va incepe prin a va pune intrebari si a va face un examen fizic.
Una din aceste intrebari va suna probabil astfel: „La cat timp dupa ce va plimbati sau alergati simtiti ca va doare piciorul stang?”. Ce doreste medicul sa obtina cu aceasta intrebare? Datorita miscarii, fluxul arterial creste, ducand la presiune venoasa crescuta. Toate acestea vor produce durere deoarece venele din piciorul stang se umplu de sange sub presiune. Durerea poate fi ameliorata ridicand piciorul afectat. Acest simptom se numeste claudicatie venoasa si este datorat obstacolului ce blocheaza vena iliaca comuna stanga.
In final, doar un examen imagistic poate spune cu certitudine daca suferiti sau nu de sindromul May-Thurner. Acestea cuprind:
Teste non-invasive:
Ultrasonongrafie doppler
Venografie CT (Computer Tomograf)
IRM (Investigatie prin rezonanta magnetica)
Flebografie
Teste invazive:
IVUS (Ecografie intravasculara)
Ecografia doppler este modalitatea primara de a determina o tromboza venoasa profunda. Pe de alta parte, pentru determinarea sindromului May-Thurner cel mai bun test este IVUS.
Tratament
Chirurgul vascular va recomanda un tratament al sindromului May-Thurner cu 2 obiective: scaderea riscului de tromboza venoasa profunda sau tratamentul trombozei venoase profunde deja formata, ameliorand astfel simptomele si eventuale viitoare complicatii, ca de exemplu ulcerul venos.
Cea mai bună metodă prin care tratam sindromul de compresie a venei iliace este interventia endovasculara, care este o metoda minim invaziva, cu mortalitate zero si risc scazut de complicatii. Chirurgul vascular va introduce un balon pentru dilatarea venei strangulate, după care va implanta un stent special (stent venos) pentru a mentine vena deschisa. Stentul este un cilindru facut dintr-o plasa de nichel si titan, ce actioneaza ca un schelet pentru vena, impiedicand peretii venosi sa se turteasca.
In situatia unei tromboze venoase profunde aflata in primele 3 saptamani de la debut, chirurgul va introduce un tub la nivelul trombului si va dizolva sau aspira trombul format, iar apoi se va recurge la angioplastie cu balon si stentare. Daca tromboza este veche, trombul este deja cicatrizat si aderent de vena, asa incat chirurgul va dilata vena si va plasa unul sau mai multe stenturi.
Recuperare dupa operatie
Dupa tratamentul endovascular pacientii isi pot reveni la un stil de viata normal dupa cateva zile.
Tratamentele principale post-operatorii cuprind:
Anticoagulante pentru urmatoarele 3 pana la 9 luni
Ciorap elastic
Recuperare venoasă sub indrumarea unui fizioterapeut specializat
Concluzii
Sunt persoane care sufera din cauza sindromului May Thurner toata viata, fara a sti de existenta sa.
Sindromul May-Thurner este intalnit cu precadere la femei tinere, la persoane sedentare
Acest sindrom reprezinta un factor de risc pentru tromboza venoasa profunda de la nivelul membrului inferior stang.
Daca este simptomatic, sindromul May-Thurner necesita tratament endovascular
Tratamentul endovascular are riscuri reduse si recuperarea este rapida. In cazul in care aveti indicatie de tratament a sindromului May-Thurner si evitati tratamentul, luati in considerare ca situatia Dvs. de sanatate se poate agrava cu urmari grave.
